Români păcăliţi şi în Cehia. Atenţie mărită la semnarea contractelor!

Un grup de români care au fost angajaţi la o firmă cehă de construcţii au cerut sprijinul Ambasadei României de la Praga, reclamând că nu şi-au primit salariile, iar reprezentanţii diplomatici vor media marţi o întâlnire între aceştia şi delegaţi ai firmei.

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a comunicat, duminică, la solicitarea MEDIAFAX, că Ambasada României de la Praga cunoaşte cazul grupului de 40 de cetăţeni români care au venit la muncă în Cehia şi a declarat că este în contact cu aceştia.

Potrivit MAE, reprezentanţii ambasadei se vor întâlni marţi cu cele două părţi, respectiv cu muncitorii români şi cu angajatorul ceh, pentru medierea şi rezolvarea situaţiei.

Românii reclamă faptul că angajatorul nu doreşte să-i plătească pentru munca prestată. Pe de altă parte, reprezentanţii firmei la care sunt angajaţi, o companie de construcţii, susţin că românii nu şi-ar îndeplini atribuţiile înscrise în contract.

Revin la veşnicul sfat: acordaţi atenţie mărită textului din contractele pe care le semnaţi.

Asiguraţi-vă, ÎNAINTE DE SEMNARE, că aţi înţeles toţi termenii contractuali, cu privire la responsabilităţile pe care le aveţi, beneficiile pe care vi le garantează angajatorul, salariul net pe care îl primiţi, condiţiile de plată, etc.

Români în UK, sclavi la cules şi ales de cartofi

Ture de 8 ore/zi epuizante, pentru salarii de mizerie de puţin de 20 lire sterline/zi. Aceasta este situaţia disperată a sute de muncitori români, descrisă şi într-un reportaj publicat de cotidianul englez „Sunday Mail”.

Despre ce este vorba? Nenorocoşii români muncesc în Marea Britanie, la firma Roosters din Lanarkshire, Scoţia, care se ocupă cu prelucrarea cartofilor. Este adevărat, sunt plătiţi cu salariul minim naţional (5,73 lire sterline BRUT/oră!!!), dar românii, la fel ca şi ruşii şi slovacii, sunt puşi să plătească 25 de lire sterline pentru echipamentul pe care îl poartă şi 5 lire sterline/zi pentru autobuzul cu care fac naveta zilnică. La aceste cheltuieli se adaugă chiria de 350 -475 de lire sterline/lună.

Astfel, din cele 45,84 de lire sterline câştigate zilnic, nu le rămân mai mult de 20 lire sterline. Nu am fi crezut, nu?, căci ei lucrează, totuşi, pentru o firmă, parte a imperiului multimilionar al fraţilor scoţieni Alan şi Ronnie Bartlett, care este una dintre cele mai mari procesoare de vegetale cu o cotă de 10% din piaţa britanică.

Sfatul meu

Dacă doriţi să vă încercaţi norocul în Marea Britanie, la muncă în agricultură, asiguraţi-vă, cel puţin:

· Să cunoaşteţi numele firmei/persoanei pentru care veţi lucra în Marea Britanie,

· Să aflaţi cât mai multe infomaţii depsre agenţia cu care semnaţi contractul. În Marea Britanie nicio agenţie de recrutare sau de consiliere nu funcţionează legal dacă nu este înscrisă în registrul Gangmasters Licensing Authority.

Atenţie prin cine plecaţi la muncă în străinătate!

Niciodată nu eşti destul de prevăzător când vine vorba de organizarea plecării la lucru în străinătate. Iată de ce este întotdeauna cu mult mai bine să apelaţi la organismele publice sau la agenţiile de recrutare serioase care se ocupă de intermedierea plecărilor cu contracte de muncă.

Mai jos aveţi cazul unui cetăţean român care dorea să muncească în străinătate şi care a fost păcălit. Exemplul este însă şi unul pozitiv întrucât persoana în cauza a făcut mici investigaţii la organismele de stat pentru a se asigura dacă viitorul angajator era o persoană juridică de încredere sau nu şi s-a decis, într-un final, să solicite ajutorul inspectoratului teritorial de muncă din localitatea sa.

Dl. N.A. s-a adresat unei firme din România în vederea obţinerii unui loc de muncă în Franţa sau în Italia. În urma achitării comisionului de mediere de 500 RON, dlui N. i-au fost prezentate 2 oferte de muncă: una în Franţa şi cealaltă în Italia. Dl N. a dorit să se asigure că totul este în regulă şi a verificat firma italiană pentru care urma să lucreze la Camera de Comerţ din Italia. Cu această ocazie descoperă ca “angajatorul” italian nu figura în registrul de comeţ italian. Fapt care l-a pus serios pe gânduri. În plus, la semnarea contractului, dânsul observă că respectiva ofertă de angajare, pe care trebuia să o semneze, i-a fost prezentată în 2 exemplare care nu erau defel identice. Dl. N. s-a decis atunci să refuze cele 2 oferte.

Ulterior, Dl. N. a semnat totuşi un contract de mediere cu agenţia română de ocupare a forţei de muncă şi a achitat un nou comision de mediere (echivalentul în RON a 450 de euro), „beneficiind”, ca urmare a acestui fapt, de o nouă ofertă de muncă în Franţa.
Deşi în contractul de mediere se preciza că angajatorul era cu sediul în Franţa, din alt document, înmânat cetăţeanului român, reieşea că angajatorul francez avea sediul în România, la o adresă la care a funcţionat o altă firmă de plasare a forţei de muncă în străinătate, a cărei activitate era temporar suspendată ca urmare a încălcărilor legislaţiei în vigoare. De asemenea, contractul de mediere preciza că lucrătorul român urma să fie detaşat în Franţa, iar nu angajat ca şi muncitor străin în Franţa.

Medierea angajării în străinătate a acestei persoane nu s-a finalizat nici în acest caz, însă, în urma insistenţelor cetăţeanului român, agentul de mediere i-a prezentat o ofertă de muncă în Cipru. Totodată, i s-a solicitat achitarea sumei de 150 de euro, cu titlul de taxă pentru procesarea documentelor pe teritoriul cipriot, sumă care a fost virată în contul unui cetăţean cipriot, frecvent reclamat de lucrătorii români din Cipru. Ulterior s-a constatat că suma respectivă reprezenta doar o parte din comisionul de 700 de euro reţinut din salariul lucrătorilor români care se angajau în Cipru prin intermediul acestui cetăţean cipriot.

Concluzii

1. Este important să verificaţi atât agenţiile de ocupare a forţei de muncă din România care oferă locuri de muncă în străinătate (apelând la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia se află sediul firmei respective), cât şi agenţiile de ocupare a forţei de muncă din străinătate sau firmele angajatoare din străinătate (la Registrul Comerţului din statul respectiv)!
2. Este necesar să se urmărească cu maximă atenţie prevederile contractului de mediere!
3. Poate fi refuzată semnarea contractului de mediere în cazul în care anumite clauze nu sunt clare sau sunt considerate excesive!

Muncitori români neplătiţi de abator german

32 de mucitori români plecaţi la muncă în Germania au fost înşelaţi de agenţia care i-a recrutat la începutul lunii noiembrie 2009.

Românilor li se promisese salariul de 7,50 euro/oră ca şi tranşatori de carne într-un abator din orăşelul german Oldenburg, filială a lanţului de abatoare Danish Crown din Danemarca. Schema înşelăciunii este însă cu mult mai complicată. Românii nu erau, în fapt, angajaţi nici de abatorul german, nici de compania daneză Danish Crown. Ei lucrau, fără să o fi înţeles, în numele unei agenţii de recrutare din Cipru, ATLANCO LIMITED, care, printr-o agenţie de plasare a forţei de muncă din Irlanda, încheiase contractele cu românii.

După o lună de lucru, în ziua salariilor, românii au descoperit cu stupoare că cei 7,5 euro/oră se transformaseră în 3 euro/oră. Din cei 32 de conaţionali, doar unul şi-a primit salariul pe luna decembrie, însă calculat la 3 euro/ora.
Atunci a înţeles presa germană şi daneză schema. Anume, faptul că există o directivă UE care permite unei companii dintr-un stat UE (abatorul german) să angajeze personal provenind dintr-un alt stat UE, prin intermediul unui subcontractant (agenţiile de recrutare din Cipru şi Irlanda). Directiva UE respectivă acceptă, de asemenea, ca salariile muncitorilor să fie calculate la nivelul tarifelor minime din ţara în care este înregistrată agenţia de recrutare.

Iată cum, muncitorii români încheiaseră, în realitate, un contract de colaborare cu agenţia irlandeză, singura răspunzătoare de asigurarea salariilor lor, fiind supuşi respectării condiţiilor în vigoare din legislaţia irlandeză.

Poliţia germană s-a autosesizat, cazul fiind încă în cercetare. Între timp, cei 32 de români au rămas fără salariile pe decembrie 2009 şi ianuarie 2010…

Site de verificare agenţii/firme angajatoare din S.U.A. şi Canada

Pentru a te lămuri mai bine poti intra pe www.bbb.org şi acolo dai „search“ în baza de date a Biroului pentru orice:

• Nume de companie, americană sau canadiană,
• Număr de telefon,
• Codul postal, sau
• Pentru a afla care este profilul companiei de care eşti interesat(ă).

Rezultatele obţinute pot fi, mai apoi, filtrate în funcţie de stat sau de profilul companiei.

Muncitori români păcăliţi cu vize de muncă în S.U.A. false

Hotelurile de americane lux Walt Disney World's Swan and Dolphin Resort şi Westin Imagine, din Orlando, sunt date în judecată de muncitori români, brazilieni, filipinezi, arabi şi dominicani pentru că nu au fost plătiţi pentru munca prestată, şi anume peste 160 de ore!!

Cele 2 hoteluri refuză să le plătească românilor salariile datorate întrucât susţine că nu sunt angajaţii lor. Este adevărat că românii plecaseră la muncă în S.U.A. prin firma de intermedieri VR Services, care, în urma unei investigaţii internaţionale de fraudă, a fost închisă şi dată în judecată. Hotelurile susţin, în consecinţă, că nu mai e problema lor dacă muncitorii sunt sau nu plătiţi, din moment ce nu sunt angajaţi ai hotelului cu un contract clar de muncă.

Pe de altă parte, însă, românii şi ceilalţi colegi ai lor munciseră peste 160 de ore, într-o lună, având promisiunea că erau plătiţi la un tarif de 7,5 dolari pe oră.
De altfel, dintr-o statistică internaţională reiese faptul că din ce în ce mai multe lanţuri hoteliere preferă să angajeze personal pentru muncile de jos prin subcontractori, pentru a evita să fie trase la răspundere în momentul în care angajaţii nu sunt trataţi corespunzător.

Printre celelalte hoteluri cu care colabora firma VR Services se numără: Hilton Walt Disney World Resort, Hilton Orlando Bonnet Creek, Hyatt Regency Orlando International Airport, Marriott SpringHill Suites at SeaWorld şi Sheraton Safari Hotel and Suites.

Care ar fi morala?
1. Interesaţi-vă întotdeauna de legislaţia muncii din ţara în care doriţi să plecaţi la muncă;
2. Informaţi-vă dacă este sau nu nevoie de muncă şi de unde se obţine sau de ce documente aveţi nevoie.

Atenţie la falsele oferte de muncă în agricultură în Grecia!

Revin şi revin la acelaşi sfat: acordaţi atenţie deosebită ofertelor de locuri de muncă în străinătate! Lucrul în străinătate este un job ca oricare altul, în funcţie de domeniul în care doriţi să vă angajaţi, având foarte multe avantaje, mai ales de ordin financiar. DAR, la fel cum în România angajatorii sunt împărţiţi în două categorii, respectiv angajatori cinstiţi vs. angajatori necinstiţi, tot astfel stau lucrurile şi cu firmele din străinătate.

În consecinţă, verificaţi întotdeauna cât de reală este oferta respectivă dar şi cât de serioasă este persoana sau firma cu care semnaţi contractul de muncă. ESTE FOARTE IMPORTANT SĂ PLECAŢI LA LUCRU ÎN STRĂINĂTATE CU CONTRACT DE MUNCĂ REAL!

Exemplu:

44 de oameni din localitatea Slobozia Bradului, judeţul Vrancea, au ajuns sclavi pe o plantaţie din Grecia. Aceştia plecaseră ştiindu-se angajaţi la cules de portocale. Munceau câte 16 ore pe zi, dormeau în corturi improvizate din folii de plastic, fără acces uşor la apă sau electricitate. Iar, la finele primei luni, nu au fost nici plătiţi, deşi li se promisese un salariu de 30 euro/zi de muncă. Pare-se că, timp de 2 săptămâni, din munca lor, nu reuşiseră să îşi plătească nici măcar transportul iniţial!!!!. În schimb plătiseră, la plecarea din România, 480 de lei de căciulă „taxă de transport”...
Românul responsabil de această înşelăciune se numeşte Viorel Ivancea, zis Marcel Ursaru, de loc din Slobozia Bradului, dar mutat în Bucureşti, probabil pentru a nu fi linşat de consăteni?!...

Sfârşitul poveştii: După două săptămâni, disperaţi, oamenii l-au sunat pe primarul localităţii de baştină pentru a-i cere ajutorul. Pentru 22 dintre ei, familiile au pus mână de la mână şi i-au adus acasă. Ceilalţi, însă, au rămas în Grecia, sperând că vor fi totuşi plătiţi pentru munca lor...

Infirmiere românce înşelate de patron în Italia

Din octombrie 2009 aproximativ 30 de infirmiere românce, angajate în spitale publice şi clinici de îngrijire private din Torino (Italia), se luptă în justiţie pentru a fi despăgubite de „angajatorii” care le-au furat lunar, timp de 4-5 ani, cu 40% din salariul lor cu justificarea că aceste sume erau vărsate către organismele italiene de stat pentru contribuţiile sociale şi fiscale obligatorii.

Aceste românce, ca şi sute de alte conpatrioate aflate în aceeaşi situaţie, au descoperit întâmplător că datorau statului italian fiecare câte minimum 15.000 de euro, pentru impozite restante!!! În plus, nu beneficiau de asigurare de sănătate, de vechime în muncă sau de drept la pensie. Se pare că nu li se plătiseră niciodată obligaţiile către stat, şi, mai mult, că nu erau angajate de spitalele şi clinicile în care munceau de atâţia ani.

Infirmierele românce plecaseră la muncă în Italia cu „ajutorul” italianului Vincenzo Fedele, de 55 de ani, şi al româncei Didina Dărăbanu, de 59 de ani. Aceştia racolau infirmiere românce şi le găseau de muncă în domeniul medical în Italia, contra unui comision imens, angajându-le pe o firmă care nu plătea niciun fel de contribuţii statului italian.

Cei doi au reuşit, în decursul a 10 ani să îşi aproprieze aproximativ 600 de milioane de euro, profitând de buna credinţă a infirmierelor românce!!!
Încă din anul 2000, Vincenzo Fedele şi Didina Dărăbanu racolau infirmiere pe care le plasau în diferite clinici, neplătind însă contribuţiile cuvenite statului italian. Femeile erau aduse la muncă în Italia prin societatea de recrutare a forţei de muncă Il Sole, transformată apoi în Consult enteprise S.R.L. şi devenită ulterior Studio Ipsia. Obţinerea postului costa 2.000 de euro, plus eventuale comisioane pentru obţinerea cărţii de sejur şi a titulaturii de infirmiere în Italia, precum şi pentru înscrierea la cursuri de italiană. Se negocia un salar de 9-10 euro/oră, respectiv 13 euro/oră pentru orele suplimentare de muncă, şi se făcea promisiunea de vărsare a contribuţiilor sociale şi fiscale în valoare de aproximativ 40% din salariul lunar.

Printre spitalele publice şi clinicile private în care româncele erau „angajate” se numără: spitalul public Martini şi clinicile Villa Grazie di Ciriè, Villa Iris e il Papa Giovanni di Pianezza, Villa Adriana di Arignano.

Atenţie la posturile de şofer de taxi în regim privat

Acest articol îl dedic celor interesaţi să se angajeze în Marea Britanie pe posturi de şoferi de taxi. Fiţi vigilenţi în ceea ce priveşte oferta anunţului dar, mai ales, la termenii contractului pe care îl semnaţi (contract de colaborare/de muncă). Întrucât, deşi vi se promit, spre exemplu, venituri de 800 de lire sterline/săptămână, se poate ca la sfârşitul lunii să nu rămâneţi decât cu foarte puţini bani. De ce? Pentru că, fără să fi fost atenţi, aţi semnat un contract prin care vă obligaţi să suportaţi toate costurile legate de angajare şi/sau de întreţinerea maşinii de lucru, şi ajungeţi să plătiţi o chirie prea mare comparativ cu condiţile de cazare.

Acesta a fost cazul unor români plecaţi la lucru în Marea Britanie prin intermediul unei agenţii din Focşani. Posturile oferite erau de şofer de taxi în regim privat. Oamenii au semnat, fără să îşi dea seama, contracte prin care declarau, de fapt, că sunt lucrători pe cont propriu (self employed). Astfel că se obligau, fără să ştie, la suportarea, pe cont propriu, a cheltuielilor legate de închirierea maşinilor de taxi, de asigurări, combustibili, precum şi la plata amenzilor de circulaţie primite, a asigurările sociale şi a impozitului pe venit. Românii erau în realitate sub-contractori pe cont propriu, iar nu angajaţi, neputând astfel beneficia de avantajele contractului de muncă tradiţional (garanţia unui salariu minim pe lună, orar fix de lucru, dreptul la concediu de muncă/de boală plătit, etc.).

Pericolul poate fi însă şi mai mare, întrucât contează şi tipul de autorizaţie de muncă care vi se eliberează. Potrivit Reglementărilor privind Imigraţia şi Autorizarea Lucrătorilor (2006), lucrătorii care derulează raporturi de muncă fără a deţine autorizaţiile necesare pot fi sancţionaţi cu amenzi de până la 5.000 de lire sterline şi/sau cu închisoare de până la 3 luni.

Informaţi-vă cum trebuie în ceea ce priveşte locul de muncă care vi se propune. Pe website-ul britanic al HM Revenue & Customs, puteţi afla care este regimul aplicabil jobului dvs., răspunzând unor întrebări simple privind tipul activităţilor ce trebuie să le desfăşuraţi. Evitaţi astfel riscul de a fi amendaţi şi/sau trimişi după gratii.

Fiţi vigilenţi(e) şi nu uitaţi să ne împărtăşiţi experienţele dvs. legate de munca în străinătate.

Nu toate joburile de internet sunt adevărate!

Pentru aceia dintre dvs. care doriţi să obţineţi un loc de muncă în Marea Britanie vă ofer câteva ponturi care să vă ajute să deosebiţi, pe internet, ofertele serioase de angajare de cele neserioase.

1. La fel ca şi în România, companiile din Marea Britanie trebuie să se înregistreze la Companies House (echivalentul britanic al Oficiului Registrului Comerţului). Website-ul acestei instituţii, www.companieshouse.gov.uk, oferă posibilitatea verificării on-line a bazei de date în care sunt înregistrate companiile care funcţionează pe teritoriul Marii Britanii.

2. Orice companie britanică care oferă servicii în vederea obţinerii documentaţiei care să ateste dreptul de muncă trebuie să fie autorizată de către Office of the Immigration Services Commissioner. Verificaţi pe www.oisc.gov.uk.
În cazul în care aceste servicii sunt oferite de către birouri de avocatură (solicitors sau barristers), existenţa acestor birouri sau legalitatea funcţionării lor poate fi verificată prin contactarea The Law Society, organizaţia profesională a avocaţilor din Anglia şi Ţara Galilor (tel: 0044. 20. 7242.1222).

3. O altă modalitate, prin care vă puteţi da seama dacă firma britanică este serioasă, constă în studierea datelor de contact care vă sunt furnizate. Dacă vi se cer sume de bani pentru diverse motive (ex.: procesarea dosarului dvs.) prin adrese de e-mail obişnuite (yahoo.co.uk, hotmail.com), fiţi vigilent(ă). Verificaţi identitatea respectivei firme înainte de a trimite orice sumă de bani (conform sfaturilor de la punctele 1 şi 2).

4. Dosarul de solicitare a unei autorizaţii de muncă (accession worker card) este gratuit pentru cetăţenii români! Dacă însă, pentru obţinerea autorizaţiei de muncă, este necesară obţinerea în prealabil de către compania angajatoare a permisului de muncă, costurile acestuia (în prezent de 190 de lire sterline) cad în sarcina companiei angajatoare.

Fiţi vigilenţi(e) şi nu uitaţi să ne împărtăşiţi experienţele dvs. legate de munca în străinătate!

Atenţie la falsele oferte de muncă în Marea Britanie!

Dacă v-aţi decis să faceţi pasul de a munci în străinătate, posibilităţile de căutare a ofertelor de angajare oriunde în lume sunt, astăzi, nelimitate. Fie că mergeţi la sigur, printr-o cunoştinţă, sau că răspundeţi unui anunţ publicat pe hârtie sau on line, aveţi la dispoziţie o varietate de propuneri de joburi.

Şi tocmai din cauza multitudinilor de locuri de muncă în afara ţării apar şi falsele oferte de angajare. De această dată îmi propun să vă solicit atenţia în ceea ce priveşte anunţurile de pe internet propunând joburi în Marea Britanie. Şi în lumea angajărilor zicala „nu tot ce zboară se mănâncă“ este foarte adevărată. În consecinţă, fiţi atent(ă) cui vă trimiteţi CV-ul atunci când doriţi să răspundeţi la o ofertă de muncă în Regatul britanic.

Cum vă puteţi feri de falşii angajatori? O soluţie simplă şi rapidă constă în verificarea firmei de mediere (agenţia de recrutare din România) şi a a companiei britanice angajatoare. La Oficiul Registrului Comerţului din România puteţi solicita informaţii privind legalitatea funcţionării firmei româneşti, în timp ce pe angajatorul britanic îl puteţi controla apelând la serviciile on line ale instituţiei britanice Companies House. Dacă angajatorul dvs. nu apare în evidenţa niciuneia dintre instituţiile de mai sus, înseamnă că trebuie deja să vă puneţi întrebări în ceea ce priveşte onestitatea anunţului.

De asemenea, înainte de semnarea contractelor de muncă/contractelor de mediere/contractelor de colaborare, vă sfătuiesc să le analizaţi foarte atent şi chiar să vă documentaţi cu privire la posibilitatea angajării în Marea Britanie. Verificaţi dacă este permisă angajarea cetăţenilor români în meseria/profesia pentru care se face anunţul, dacă este necesară obţinerea unei autorizaţii de muncă anterior începerii lucrului, iar, dacă da, aflaţi cine trebuie să obţină această autorizaţie şi cât costă. Informaţi-vă cu privire la condiţiile de acces pe piaţa muncii din Marea Britanie. Şi, nu în ultimul rând, vă îndemn să nu achitaţi niciunul dintre comisioanele cerute pentru obţinerea unui loc de muncă înainte de a vă documenta şi de a verifica cât de serioasă este oferta respectivă de muncă.

Închei printr-un exemplu concret de înşelăciune, întâmplat unui grup de 24 de muncitori români plecaţi la muncă în Marea Britanie.
Conaţionalii noştri au apelat la serviciile de mediere oferite de un „agent“ de plasare a forţei de muncă, din România, pentru locuri de muncă necalificate în Marea Britanie. În schema de înşelăciune era implicat şi un agent britanic. Ajunşi în Marea Britanie, cei 24 de români s-au trezit singuri, uitaţi în gara de tren din Londra. Reprezentanţii agenţiei britanice nu mai răspundeau la telefon. Oamenii au fost interpelaţi de poliţia britanică, contrariată de faptul că românii aşteptau grupaţi la intrarea în gară. Astfel s-a aflat faptul că fiecare dintre cei 24 de cetăţeni români ar fi trebuit să plătească agenţiei britanice o sumă de 300 de lire sterline reprezentând costul cazării pentru o lună de zile. Oamenii au explicat că persoana de contact era de negăsit şi au cerut ajutorul poliţiei pentru a intra în legătură cu agenţia britanică. Contactată de către Ambasada României la Londra, agenţia britanică a negat orice implicare în acest caz , atât în ceea ce priveşte agentul de ocupare a forţei de muncă din România, cât şi firma la care urma să se facă plasarea lucrătorilor. Presupusul „reprezentant” care a încheiat contractul cu agenţia română, precum şi datele acestuia de contact (adresă de e-mail, număr de telefon mobil) nu aparţineau, de fapt, companiei britanice. Scopul chemării cetăţenilor români în UK pare să fi fost perceperea sumei de 300 de lire sterline pentru cazare, fără intenţia de a oferi efectiv acest serviciu.

Astfel de cazuri sunt foarte frecvente, fapt ce trebuie să vă pună în gardă. Pentru a avea mai multă siguranţă, vă îndemn să consultaţi doar ofertele de locuri de muncă în străinătate publicate pe portalurile profesioniste, cum sunt Tjobs.ro (4700 oferte), Myjob (3700 oferte, cele mai multe în Marea Britanie- 3300), Ejobs (2500 oferte), sau Bestjobs (370 oferte).

Atenţie la contractele de muncă în agricultură în Marea Britanie!

Dacă doriţi să obţineţi un loc de muncă în Marea Britanie, în domeniul agricol, următoarele informaţii vă vor fi de folos. Ţineţi cont de ele, întrucât foarte mulţi români care lucrează în agricultură pe teritoriul britanic se regăsesc în situaţii în care nu sunt plătiţi pentru toate orele muncite sau plătesc comisioane nesimţit de mari către agenţii de recrutare în străinătate care îi trag, mai apoi, pe sfoară.

1. Dacă nu aveţi contract de muncă cu angajatorul, sunteţi plătit DOAR pentru orele efectiv lucrate! În aceeaşi ordine de idei, fermierul nu este obligat să vă plătească orele pe care nu le-aţi putut munci din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, conform Ordinului privind salariile în agricultură (Agricultural Wages Order 2008), dacă nu aveţi un contract de muncă scris încheiat cu el. Situaţia se schimbă dacă există o înţelegere contractuală scrisă între dvs. şi patron, caz în care acesta trebuie să vă plătească numărul de ore de muncă prevăzute în contract, chiar şi dacă nu le-aţi putut efectua din cauza vremii nefavorabile sau al altor factori.
Sfat: Solicitaţi întotdeauna angajatorilor introducerea/negocierea unei clauze în contractul de muncă care să reglementeze plata în situaţiile în care din cauza condiţiilor meteorologice, a lipsei comenzilor, sau a altor evenimente, nu vă puteţi desfăşura activitatea.

2. Citiţi întotdeauna cu atenţie clauzele contractului de muncă încheiat cu angajatorul britanic, mai ales cele legate de felul în care sunteţi plătit! Şi aceasta pentru că au existat situaţii în care agenţii de ocupare a forţei de muncă din Româna promiteau câştiguri salariale mai mari, calculate ca o medie a programului normal de lucru, dar nu ofereau informaţii clare cu privire la situaţia în care muncitorul nu putea lucra, dar nu din cauza lui. În multe cazuri, muncitorii români ajungeau să lucreze în medie doar 28,5 ore pe săptămână, motiv pentru care şi salariile lor erau mici, de unde şi nemulţumirile acestora.

Fiţi vigilenţi(e) şi nu uitaţi să ne împărtăşiţi experienţele dvs. legate de munca în străinătate!

Atenţie la ofertele de muncă în Cipru!

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) ne sfătuieşte să nu dăm curs oricărei oferte de muncă în Cipru. Este bine să verificăm agenţii de ocupare a forţei de muncă din România care propun joburi în Cipru, iar dacă este vorba de un anunţ găsit pe internet trebuie să ne interesăm în prealabil cu privire la seriozitatea ofertei. Ba mai mult, este recomandabil să ştim cine este angajatorul cipriot pentru care urmează să lucrăm.

Atenţie la contractele pe care le semnaţi! Peste 200 de români au fost astfel înşelaţi, fiind forţaţi să semneze contractele de muncă în grabă, în condiţii precare (în autoturisme, aeroport), majoritatea fără să primească o copie a contractului.

Foarte multe plângeri către Ambasada României din Cipru s-au făcut împotriva „angajatorului” cipriot Yiannis Piripitsis (de 38 de ani), care NU ARE LICENŢĂ DE FUNCŢIONARE CA AGENT DE MEDIERE!! Ceea ce înseamnă că nu are voie să propună angajări sau să semneze contracte de plasare de forţă de muncă în Cipru.
Ultimul caz semnalat se referă la aproximativ 200 de lucrători români care munceau pe şantier, la construirea aeroportului Larnaca, în condiţii de muncă, hrană şi cazare improprii, cu un program de muncă prelungit (10 – 12 ore) şi fără a li se plăti orele suplimentare. Muncitorii români trăiau în barăci construite din prefabricate, fara necesităţile elementare, ca electricitate, toalete, paturi şi asternuturi. Nu aveau apă caldă, doar două toalete şi o maşină de spălat. Nu puteau face duş şi nu aveau de mâncare. Dacă voiau cearşafuri sau pături, erau taxaţi cu 25, 30 sau 50 de euro. Camerele în care trăiau erau pline de rozătoare şi insecte unii dintre muncitori aveau urme de infecţie pe corp pentru tratarea cărora au fost transportaţi la spital.
Nu erau practic plătiţi, pentru că la sosirea în Cipru li se cerea să îî plătească lui Yiannis Piripitsis un comision de 750 - 800 de euro, pentru că el le găsea de lucru. Însă lucrul pe care îl primeau, nu era cu contract, erau doar munci ocazionale, unde nu erau plătiţi deloc, până când nu achitau comisionul „cipriotului”.

[Sursa: www.muncainstrainatate.anofm.ro]

Mureşeni înşelaţi cu promiunea unui loc de muncă în Germania

40 de mureşeni au fost înşelaţi de un bărbat care le-a promis locuri de muncă bine plătite în Germania. Totul, în schimbul unui dosar cu actele personale şi suma de 250 de lei. Oamenii din Sovata şi-au dat seama că au fost păcăliţi miercuri seară, când au aşteptat degeaba ore bune, maşina care urma să-i transporte în străinătate.

"Muncă în Germania, 1.400 de euro pe lună!" Aşa arăta anunţul postat pe un afiş din oraş. Zeci de oameni au sunat la numărul de contact şi au urmat instrucţiunile. Şi-au făcut un dosar complet cu actele personale şi au achitat suma de 250 de lei fără a primi în schimb vreo chitanţă. A venit şi ziua anunţată pentru plecare, însă maşina care trebuia să-i scoată din ţară nu a mai apărut.

După informaţiile oferite de cei 40 de păgubiţi, poliţiştii au reţinut la scurt timp un suspect, în localitatea Ghiorgheni*. Bărbatul a fost adus la Sovata pentru a fi identificat.

Recunoscut de oameni, individul a fost reţinut pentru 24 de ore. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă să intre la închisoare pentru înşelăciune. Prejudiciul total se ridică la 10.000 de lei.

Sursa: (i)Realitatea.net

* Adică oraşul Gheorgheni

PS - ca să vadă toată lumea cum distorsionează mass-media adevărul:
Radio GoldFM Romania - Mai mult de patruzeci de locuitori din oraşul Sovata

Zi de zi - Locuitori din Eremitu inselati cu joburi in strainatate / Aproximativ 20 de persoane

Oameni inselati cu locuri de munca in Spania

Doi indivizi au înşelat zeci de doljeni, luându-le banii sub promisiunea că îi vor duce la muncă în Spania, apoi au dispărut fără urmă.

Poliţiştii doljeni de la Serviciul de Investigare a Fraudelor anchetează o înşelăciune de proporţii, căreia îi cad victime oamenii sărmani, aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Profitând de creşterea şomajului, doi indivizi au reuşit să înşele zeci de doljeni, sub promisiunea oferirii unor locuri de muncă în Spania.

Cei doi au postat într-un ziar local un anunţ cu ofertă tentantă, şomerii disperaţi căzând în capcana ţeparilor. Activitatea de recrutare părea reală, deoarece persoanele interesate au fost invitate la un interviu, după care au plătit 200 de EURO pe persoană. Au primit nişte chitanţe ştampilate, care ulterior s-au dovedit ca fiind false.

Citeşte tot articolul pe locuridemuncainstrainatate.com